Apartamente de vanzare in ansambluri rezidentiale din Ilfov, Est:

In centrul Câmpiei Valahe, micul judeţul Ilfov se desfăşoară pe o suprafaţă de 1583 kmp în jurul Capitalei

României, Bucureşti. La rândul său este inconjurat de judeţele vecine Prahova la nord, Dâmboviţa la vest, Giurgiu la sud-vest, Călăraşi la sud-est şi Ialomiţa la est. Pe teritoriul lui se află 8 oraşe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni şi Voluntari), 32 comune şi 91 sate.

 In trecut, zona Ilfovului era acoperită de foarte cunoscutul Codru Vlăsiei, devenit Câmpia Vlăsiei, care este străbătută acum de râurile Ialomiţa, Argeş, Sabar şi Dâmboviţa. De asemenea există şi o serie de râuri mai mici care îşi au originea pe teritoriul judeţului Ilfov (Pasărea, Mostiştea, Ilfov, Câlnău, Cociovăliştea, Slotea, Cocioc, Vlăsia etc.). Reţeaua hidrografică are o densitate de 0.2-0.3 km/kmp, multe din râurile mici având un curs semipermanent, secând în timpul verilor secetoase. Lacurile naturale şi antropice sunt concentrate, cu precădere în partea de N, de V, şi de E a judeţului. Cele mai importante lacuri sunt: Snagov (575 ha), Căldăruşani (224 ha), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogoşoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha). Suprafaţa ocupată de ape este de 5311 ha în 2006 faţă de

5479 în anul 2001.

 In istorie il regasim pe la inceputul secolului XV cu referiri la raul Ilfov, care se pare ca i-a imprumutat numele sau. Un hrisov din 23 martie 1482, emis la Gherghiţa de către domnul Basarab cel Tânăr, prin care domnitorul dăruieşte Mânăstirii Snagov unele sate şi munţi şi-i oferă unele privilegii (..." Si iarăşi oricâte sate are Sfânta Mânăstire în judeţul Elfov, iar ele să se ia birul de la vecinii mânăstirii"...) este prima mentiune documentara despre inceputul dezvoltarii sale. De atunci Ilfov a evoluat şi s-a dezvoltat în limite variate, avand in partea centrala Bucurestiul, care la data de 17 Februarie 1968 a fost declarant municipiu si a evoluat in afara limitelor judetului Ilfov.

 Astazi Ilfovul reprezintă o relicvă a judeţului de odinioară unde, conform descoperirilor de pe teritoriul actual (vestigiile scoase la iveală în localităţile Cernica, Glina şi Vidra), cele mai vechi urme de locuire dateaza din Neolitic În arealul satului Fundeni (Dobroieşti) s-au descoperit urme ale populaţiei autohtone din secolul al VI-lea. În Evul Mediu, printre aşezările cu populaţii stabile apare consemnat în hrisoavele vremii Snagovul, legat de Mânăstirea Snagov, ctitorie din secolul al XIVlea a Domnului Mircea cel Bătrân. Cucerirea (101-102, 105-106) şi apoi ocupaţia romană (106-271/275) a Daciei, au influenţat meleagurile judetului de azi, iar năvălirile, ocupaţiile temporare ale altor popoare din secolele III-VII au lăsat urme în viaţa locuitorilor, fără însă să-i disloce din locurile pe care le ocupau. Astfel, Ilfov a cunoscut cele mai mari amputări teritoriale de-a lungul timpului, ajungând de la suprafaţa de 5176 kmp în 1937 şi 8225 kmp în

1972 (cu 2 municipii, 2 oraşe, 125 de comune şi 418 sate) la numai 1583 kmp (0,67% din suprafaţa ţării)

în prezent.

 La 23 ianuarie 1981, judeţul era un sector de sine stătător, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oraş Buftea, 26 comune şi 73 sate) iar in 1996, conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov si conform Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţelor.

Piata muncii, respectiv structura ocuparii populatiei in judetul Ilfov este deosebita fata de celelalte judete ale tarii. Datorita asezarii sale geografice beneficiaza de influenta dezvoltarii industriale ( este o zona industrial puternica), comerciale( zona marilor centre en-gros) si de servicii a capitalei, dar migratia fortei de munca in ultimii ani s-a facut in ambele sensuri. Forta de munca neabsorbita de capitala, migreaza in ultimii ani spre locurile de munca existente in localitatile din judetul Ilfov. Diviziunea populatiei active demonstreaza ca agricultura si comertul, industria prelucratoare, sanatatea si serviciile sunt bine aspectate in contextul asezarii geografice a judetului si in economia dezvoltarii acestuia.

In continuare va prezentam lista ansamblurilor rezidentiale noi cu apartamente de vanzare in zona Ilfov Est, Bucuresti.